duminică, 13 aprilie 2014

Ce nu te distruge sigur te schimbă

     ”Crezi și se va schimba ceva!” Un îndemn ce conține un sâmbure de adevăr, dar care va rămâne veșnic doar un sâmbure care nu va da viață mai departe și nici nu va fi de niciun folos, poate doar de a menține amăgirea că ceva va trece printr-un proces de schimbare, când nu ne așteptăm. Prin simpla credință nu se mută munții din loc și nici apele nu-și vor schimba cursul, puterea minții fără alt suport fizic rămâne doar o putere abstractă.
     Totuși credeam că se va schimba ceva dacă îmi doresc suficient de mult, dar nu-s vreo ființă supranaturală capabilă să-și dorească spălarea creierului celuilalt, ca, apoi să funcționeze după un set nou de reguli și sentimente, și gata, totul să se întâmple conform gândirii mele axate pe relația perfectă. Îmi doream să ne înțelegem, să trecem pe aceeași lungime de undă, dar emiteam pe frecvențe diametral opuse și asta n-ar fi fost o problemă dacă emiteam măcar cu scopul de a-i fi celuilalt bine și la final să ne fie bine împreună. Vise!
     Și am crezut că ceva se va schimba, am crezut din toată inima, cu toată puterea minții mele... n-a mers!!! Am schimbat tactica, am început să completez gândirea pozitivă cu fapte, prin înțelegerea celui de lângă mine, prin transpunerea în persoana sa, prin acordarea spațiului după propriile sale reguli, mai are rost să spun că a fost de pomană?
     Foarte bine, am schimbat iar tehnicile de abordare, am trecut la exprimarea punctelor de vedere clar și răspicat, rezultatul? Un dezastru :), dar un dezastru cu final fericit pentru cineva. Certuri, contradicții, reproșuri, relația scârțâie rău, încă puțin și se dărâmă ca o casă veche de sute de ani, în ciuda vârstei fragede.
     Dar n-am renunțat să cred în mai bine, în relația perfectă pentru mine, niciun moment, și mintea mea a reușit, în sfârșit, să tragă și puterea fizică de partea ei, așa că mi-am mișcat fundul și am zis pas! Ce atâtea alte forțări inutile, una și bună care ajută și la eliminarea celulitei;).
     În concluzie, oricât de pozitiv gândim nu se va întâmpla mai nimic, cu excepția unei stări de mulțumire de moment. Gândirea pozitivă trebuie să fie îmbinată cu fapte pentru a realiza ceva durabil care să ne mulțumească pe deplin pe termen lung. În cazul de față, renunțarea la ce nu se putea schimba în veci și la ce, în esență, mă făcea nefericită, a fost soluția perfectă.   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu