miercuri, 9 aprilie 2014

Așteptam momentul


Așteptam momentul...
O luptă se dădea în mine,
Să stau, să aștept
Sau să țip și să trântesc
Plecând spre ieșire.
Priviri de gheață se loveau
Și căutau să se ațâțe,
În minte gânduri înfloreau,
Iar inima îngheța sub sentimente frânte.
Un joc al provocării meschine
Se juca după reguli sublime,
Vorbe dure zburau în vânt
Și știu că s-ar fi putut mult mai mult.
Căldura mâinilor s-a transformat,
În procesul său, dintre noi s-a evaporat,
Flacăra arzândă s-a stins,
Dragostea murea și ea...
Așteptam momentul dejugării
Să am puterea să mă eliberez de fiorul uitării,
Să trec în alt peisaj, să te uit...
Și uite! Vraja a dispărut!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu